qualcosa di più d'un progetto

Vasapiet' e mulun' a iacqu'
Agitazioni temporanee (a quattro mani)
Pietro Santo & Giacomo
(lavori in corso)

Cuddu giurn' si videv' l'arij ca stè cuscev' com'inda 'nnu furn. Tra n'arv' e nn'at'pi fà desci pass' alla scasat' si cuscevn li piet', tant'er fort' u sollion' da prima quiniscin' d' lugl'. Agni ttant' li manucchj di fafarazz' pigghiavn fuech assul' i l'aceddr sobb'all'arv' tratt'nevn' u fiat' pi mant'nì li forz'...

sol' jint' a caseddh si putev' suppurtà u cadh, ma ci putev' shtà a fa niend quann' shtavn' quatta-cing vocc' da sfamà. Quann a famigghije i grann' pur' a fatije s'angrass'. Sin' , pi scascià a terr' du luech' alla part' si putev' aspittà li ggiurn' dopp' Sandrocch', ma...

...'ng' vulev'n anghor quaranda giurn' pill'Assunt'...! Micchj na ssi ste ddav pascj 'jnd'a caseddh...Pi furtun' l'annat er stat bbon. Er'n ccugghiut faf e cicjr a sacc pi la virnat e si ste mangiav'n culumbr e vurr ca ste spizzavn lj vrocc'l, ma no si putevn mantinì tott'a stagion a pampin de fich', ca sti frutt spiccjn subb't, e na s' pot' campà a prinedd pi nu mes'...Avev picc ca iern mitut alli pezz du massar i lu patrun l'er ditt ca quann vulev putev sci rispicà quarch minestr d' gran' pi li piccinn. Micchj nangj pinzò cchiù.
Pigghjò u mumml ch'er'anghiut a matin d'a cistern sott'o ciess grann e nu sacchitiedd vacant' de nu quartudd e ssi mmiò alla scasat caminann'ammienz'ammienz fin'alla pezz pi na vintin' di minut...

... l'indizion' ern' buone, ma p' la marogghiel!... proprie mu' era sci pigghjà di pont' nu vasapiet'? Ippur' li piet' ern' divindat' tuest' a forz' di camminà all'ascasat', appicciav' li mafuech' sott'alli piet'

...tant'er a press ca s'er sci pungiut' li piet prim'assè cu ccuminzav'!!!!!

Abbascia alla lama, ammienz'a vign, ston' tanta vasapiet' ca si po ffa u ball' d' San Vit! Giust' giust' nu vasapiet'ind'alla pezz' s'er'asci capà pi ssi pong a scat'l di li mafuech!!!

Stav' pi lli scappà na iastem com'a'nu carr'ch d' descj punt... "Sand'Andonjj mia bbell! Sand'Andonju mia bbuen!" Si chjjcò anderr' e s' tirò u vasapiet proprj da sott'u disciton du pet dritt....Zumpann' zumpann', pi lu dilor i pi lu brucior, arr'vò fin'alla pezz.

Menumale ca li spigg' di gran' ca stavn anderr' erin' tant' si scurdò u dulor' e si mittì a cogghjie a ddo man'.

Ind'a quand tu sto dic s'iccuminzò a ianghì a sacchett'. Na bbona menz'or j la respich s' sentev'pisant: Micchj si ddifriscò cu llu sudor ca li ste scinnev da tutt facciat, la camis e li casun tutt'abbagnat! Già s' stè videv u piatt' minzan spitt'rrann' d' strasc'nat!

Propt' tanne veddh' arrivà da lundan nu uagnon' di cchiù o men' na vindina d'ann', tinev nu bellu fazzlett' russ' an'gann' , nu bell par' di casun' nuev'-nuev' e la facc' bella pulita-pulit, nengi parev' propt' june ca i fatijate...

Scev bell friscu frisc com'a iun ca st'essev proprij tann da ind'o salon' du barbier sott u circ'l' d' l' signur'. Friscu frisc' pi ssi ssittà a mangià! Sparì d'annanz'alli uecchj u piatt' minzan cu ll' stacchiodd' i li maccarrun frusciddat' chjin di cas ricott' e di sug di cunzerv'. Nang'er fatt' a ttiemp manc' pi na furcinat'. Avev rascion a bonanim: "U cavadd iarisat' se sonn' a biav a nott'"!

U uagnon' s'avvicinò i Micchj canuscì ci er'; cudu cazzacarn' du figghje du massar' tutt'u giorn' a fa niend, l'unic pinzier' da' fastidie all' pucciuleddh' du pais i, quann' er' shtaggion', alli femn' di fore. Già u sapev' ce tinev' an'gap cudu zangon priputent': "Ce shtè fasc' aqquà" Li diss' senz' manghe salutà.

Accome u figghj d'a signur' aprì a vocc' a Micchj li rrivò subb't' a puzz' du magghiat'...

Pi si fà capì megghj u dummannò n'ata vot': "Ce shtè fascj acqua, ca na iet' casa tovh?" Senz cu' sè nè curò du crishtian ch'er rumast senza parol', ficcò li man' ind'u sacchett' i li iassì chijnj di spigh di gran..."L'ha siminat ssignurì stu ben di DDij, ca tu shte cugghj pi fatt' tuvj? Ci ti l'a ddat' l'ordin' i lu pirmess'?"

Jata ca facc' bella pulita-pulit' cude tinev' n'anima ner' ca ne si putev' cred' com'ere fatt' jint' accussì picc'ann' di vit' a cumbinà tant'a uaji pi tant'a crishtian' ca pi jiddh' ierrn' sulament' risat' cull'amish' cu l'anima nere com'a sove. Ne passave ser' ca ca ne fascev' dann'.

Micchj er' rumas' com' n'interdett', senza parol i priv d' senz', però ind'alla cap' li girav'n' mila pinzier'...Ci no ccanuscev' a mam'sa... na crishtian azzattaddij... a fatià da matin' a sser', anziem' allu massar, pi mantinì stu figghj di ciuccj alli divertiment'...Parev' proprj nu figghj di puttanazz, povra mamm'!"Shtè duerm', villan'? T'agghj fatt' na domann, piccè na ijss' u fiat' e rispunn allu massar?"
Ier, stu uagnon' d' front' a Micchj, com'a na menz di front o capason, ma si iutav cuà vosc. I siccom' nisciun li ssuzzav li dient s'er mis an cap ca si pigghiav'n tutt' paur. Crishtian grann com'a Micchj, cu'a famigghj sobb'alli spadd e cu llu pinzier sistimat, no si pirdev'n mang cu sindev'n. "Ssignurì ste discj u giust.
Sta terr' iet' du tata tuv e ji l'agghi circat lu permess, pi lli da nu picc di mangià alli piccinn. Lu massar grann m'a ddat lu pirmess, hi ditt quann vuè ti puè sci rrispicà lu gran' c'o fasci mangià alli piccinn o post cu sprusciun ind'alla terr o cu si lu mangin li sciurg. Mu na mmi fa perd u tiemb, ca shte fasce cath i mi stè scarf a cap. Fascim na cosa bbon. Levit' a camis' ca ti ni ttocc mienz". Senza tanta chiacchir s' fesci da a camis i la stinnì anderr ammienz alla ristoccj. Na li dess u tiemb cu discj na parol i la ianghì di gran e dopp l'attaccò cu nu pizzul atturn all'at. "Port'l allu tatu tuv, allu massar, ca d'accussì a da vet com ti discj "brav"(angap' stè pinzav: ci no ti pigghj a ccasciangul').

U' uagnon' rumanì amparpagghjat', ne sapev' ce disc' e ce fà, Micchj l'er' pigghiat' alla sicurdun': ce putev' fa? Ce puteve disc'? Fa alla part' sishtimav' li cose, ci jere ver' ca u tate er' dat' pirmess' ne si putev' fa jat' ca lassà perd' cudu villan' murt' di fam'... pi mu. "Ni vidim' Micchjiù, ni vidim..."

Commenti

smemorato ha detto…
(piccola aggiunta)
ca ne fascev' dann'.

Post popolari in questo blog

ai posteri

l'eclisse della democrazia

qualcosa di sinistra